Văd că pe zi ce trece tot mai mulţi dintre prieteni sau cunoscuţi renunţă la serviciile Hi5, îndreptându-se spre reţele mult mai serioase, lipsite de cocalari şi piţipoance.
Scriam cu ceva timp în urmă despre impresiile pe care mi le-a făcut Facebook şi nu m-am înşelat: i-am găsit acolo pe cei mai buni bloggeri ai momentului, oameni din media, artişti, olimpici, foşti sau actuali bursieri şi chiar un club al departamentului în care voi studia la King’s College. O companie mult mai selectă: Florin Grozea, Vali Bărbulescu, Cristian Manafu, Bobby Voicu sau Ovidiu Purdea, ca să dau numai câteva nume “de la mine”. Ceva cu totul diferit: dacă Hi5 e o reţea utilizată în anii adolescenţei, Facebook-ul e deja pentru treptele superioare.
Dar îndeajuns cu reclama gratuită! Nu mai intrasem pe Hi5 de foarte mult timp şi chiar eram curios să văd cum au mai evoluat “profilele” de pe-acolo. Fără să-mi dau seama că mă voi distra copios pe seama unor comentarii sau că nu voi înceta a mă mira ce le poate debita unora capul.
De pildă, mesajele de stare de pe Hi5 sunt atât de profunde, încât mă şi mir de unde atâta seriozitate filosofică printre sclipici, inorogi şi inimioare. De pildă:
Ce zice o “ea”: “Cine se naşte-creşte, cine creşte-iubeşte, cine iubeşte-suferă, cine suferă-moare, cine moare-scapă“. Cât dramatism, câtă sensibilitate. E ca şi cum ţi-ar spune că moartea e soluţia eliberatoare.
Ce zice un “el”: Nu prea multe, doar atât: “Sunt cel mai tare!“. Ca ce chestie?, cum ar fi zis un prof’ de-al meu.
Şi iarăşi o ea: “am un tablou an el e chipul tau“. În care “an” vrea să fie “în”.
Sau un comentariu de gibon la o fotografie cu un târg de carte: “frumos targ! ..cam putine animale!?!“. Probabil că acesta, văzând atâtea cărţi şi atâţia oameni de cultură s-a simţit în postura soţului vacii la poarta nouă.
Ca să nu mai vorbesc de comentariile de la fotografii, de genul: “da şi mie i-mi place sapk lui….k doar e de la me” . Detalii preţioase, legate de şepci.
Ce-a ajuns şi Hi5-ul ăsta, ceva de speriat! Nu degeaba îl critică atâţia şi Bad Pitzi îşi face trafic puternic comentând pozele cu piţipoance.
Bine, nu zic că nu se pot face şi lucruri bune, că nu există şi grupuri sau profile serioase pe Hi5. Problema e că într-o mare de stupizenie, cele câteva excepţii sunt aproape de neobservat.
Aşa că dacă vreţi câteva minute de relaxare, o incursiune mai adâncă în profilele de pe Hi5 vă va face să zâmbiţi, să vă miraţi, să vă îngroziţi sau să înjuraţi, uneori putând experimenta aceste senzaţii concomitent.
Posted by cristina on noiembrie 12, 2008 at 7:55 pm
O, Dumnezeule, chiar ai gasit comentariul ala la targul de carte??!! Nu imi vine sa cred.
Pe mine nu ma distreaza mai deloc idioteniile debitate acolo. Ma duce cu gandul la faptul ca suntem o generatie de retarzi. Baieti care incearca in fel de fel de pozitii sa isi arate masculinitatea si fete care se dezbraca cat mai mult si se incovoaie de parca ar poza in hustler. Tineri care gandesc doar prin prisma organelor genitale.
Comentariile sunt pe masura, ca de la un retardat la altul. Nu generalizez, sunt si cazuri de conturi serioase, dar eu,cand am intrat pe acolo, m-am intoxicat de prostie.
Posted by Allen on noiembrie 13, 2008 at 4:10 pm
Da, am găsit şi comentariul acela idiot. La faza că suntem o generaţie de idioţi şi frustraţi, subscriu. Aşa e!