Marius Tucă nu mai există!

Marius Tucă despre bloggerii din România:

bloggerii din România nu sînt altceva decît nişte rîme care au ieşit la suprafaţă fără să aibă ceva de spus, gata să inunde spaţiul cu banalităţi şi originalităţi ştiute şi vehiculate de toată lumea, un fel de masturbare comună

sau:

bloggeri ca să fie şi ei ceva, bloggeri ca să nu fie nimic, bloggeri de dragul de a se întoarce şi ei de undeva şi de a pleca în altă parte, bloggeri ca să se ascundă de ei şi să-i vadă ceilalţi, bloggeri ca să nu li se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, bloggeri de teama de a nu mai sta doar cu ei, ei cu ei, bloggeri ca să epateze, să impresioneze, bloggeri ca să blogheze, bloggeri doar ca să scape de rosul pe dinăuntru al meschinăriei, bloggeri.

Nu ştiu cine l-a supărat pe Marius Tucă în aşa hal încât aruncă cu rahat în toţi bloggerii români, asemănându-i, la grămadă, cu nişte nevetebrate. Nu ştiu dacă bloggerii i-au făcut ceva sau sunt anumite chestii reale care îl deranjează la bloggerii români. Cert e faptul că Marius Tucă agită apele, îşi face reclamă gratuită pe bloguri, pentru că, în mod normal, fiecare blogger român are tendinţa normală de a-i răspunde. E o provocare pentru toţi, iar generalizările sale i-au jignit pe mulţi. Probabil, lucrul cel mai potrivit ar fi ca nici un blogger să nu ia seama de vorbele editorialistului de la “Jurnalul Naţional”, pur şi simplu să îl ignore, ca şi când nu ar exista. Şi asta pentru că atitudinea lui Marius Tucă, această supremaţie a jurnalistului deplin, care împarte dreptatea şi le ştie pe toate din experienţă personală, care are ceva de spus e o pură iluzie. Marius Tucă e ceea ce ni se oferă la televizor, o imagine care dă bine pe post, un tip ce dă impresia că le ştie şi le poate pe toate. Ce are de spus Marius Tucă? Cine îl mai ascultă pe Marius Tucă? Cine poate să îl mai respecte pe Marius Tucă, după ce spune că bloggerii sunt:

bloggeri pentru nimeni, bloggeri între ei, bloggeri pentru ei, bloggeri ca să nu li se vadă caracterul, bloggeri plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii, bloggeri la discreţia tuturor, bloggeri la discreţie, bloggeri la kilogram, bloggeri la borcan, bloggeri la cutie, bloggeri la legătură, bloggeri plutind în deriva propriilor conştiinţe

Ce ştie Marius Tucă despre bloggerii din România? Ce a înţeles el din acest fenomen? Cred că Marius Tucă nu se poate obişnui cu ideea că poţi fi apreciat şi dacă eşti un om obişnuit; că poţi fi apreciat pentru ideile tale originale şi pentru că încerci să schimbi ceva. Nu vorbesc despre mine, pentru că sunt începător în ceea ce ţine de blogging, dar mă gândesc la nume de bloggeri români consacraţi. Sunt oameni care au ceva de spus şi care ne fac cinste prin modelul lor. Total pe lângă subiect, Marius Tucă e de părere că bloggerii plutesc în deriva propriilor lor conştiinţe. De fapt, Marius Tucă pluteşte într-o derivă marcată de inconsistenţa unei forme lipsite de fond, trăieşte şi vehiculează idei fără să fie şi fără a putea fi vreodată ceea ce el însuşi cere de la ceilalţi.

Marius Tucă e o imagine falsă a ceva ce ar trebui să însemne corectitudine şi obiectivitate jurnalistică, un agregat de impertinenţe şi lipsă de luciditate. Marius Tucă nu scrie ceea ce scrie pentru a reflecta realitatea, ci pentru a stârni, în modul cel mai pervers, atenţia publică şi neliniştea bloggerilor. Însă bloggerii au ales să fie mai inteligenţi decât el şi să nu îi mai ia înseamnă aberaţiile. Au ales să îl ignore. Pentru ei, părerea lui Marius Tucă nu mai contează. Pentru ei, Marius Tucă nu mai există!

Mai jos, lecţii de jurnalism, în propria ogradă:

Stă în puterea noastră să îi dăm celui care crede că le ştie pe toate o definiţie. Şi cuvânt mai potrivit decât cel de onanist nu există.

Onanist ca să fie onanist, onanist ca să fie şi el ceva, onanist ca să nu fie nimic, onanist de dragul de a se întoarce şi el de undeva şi de a pleca în altă parte, onanist ca să se ascundă de el şi să-i vadă pe ceilalţi, onanist ca să nu i se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, onanist de teama de a nu mai sta doar cu el, el cu el, onanist ca să epateze. Onanist pentru nimeni, onanist pentru el, onanist ca să nu i se vadă caracterul, onanist plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii, onanist la discreţia tuturor, onanist la discreţie, onanist la kilogram, onanist la borcan, onanist la cutie, onanist la legătură, onanist plutind în deriva propriei conştiinţe.