A pune pret pe timpul tau…

O perioada foarte agitata pentru mine, cu examene de final de an si multa, foarte multa munca. Se petrec atatea lucruri grozave in fiecare zi, incat pana si ragazul de a scrie aici e alocat unor scopuri mult mai importante.

Acum realizez cat de mult conteaza sa fii ocupat pana peste cap cu lucruri care merita, de pe urma carora vei avea de profitat cu adevarat.

Sentimentul ca faci ceva util si ca nu iti irosesti timpul, irosindu-ti sansele…

Ziua Europei e şi ziua ta!

Poate că în contextul economic actual, gândul că facem parte din marea familie europeană nu e atât de încântător, însă merită să recunoaştem că nu e deloc de lepădat faptul că avem acest drept.

Şi când spun asta, mă gândesc în primul rând la situaţia mea: dacă România nu ar fi fost în Uniunea Europeană, eu nu aş fi avut acum atâtea drepturi şi nu mi-aş fi permis niciodată să studiez în Londra.

 E-adevărat, suntem români şi adesea numai pentru asta trebuie să muncim de două ori mai greu pentru a demonstra cât suntem de buni, însă poate că asta face parte din datoria noastră faţă de Europa: să demonstrăm că merităm tot ce am primit şi că putem să ne schimbăm, atât imaginea negativă, cât şi obiceiurile proaste.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, Romania!

Paranoia conspiraţiilor şi a sfârşitului lumii

Nu ştiu cât de sănătoşi la cap sunt cei care îşi petrec viaţa obsedaţi de ideea că suntem urmăriţi, că totul e o conspiraţie mondială, că nu mai avem parte de libertate şi zilele Armaghedonului ne-au ajuns din urmă. Nu ştiu nici eu şi tare am impresia că nu ştiu nici ei!

Se pare că paranoia conspiraţiilor la tot pasul a dat naştere unor monştri de prostie omenească. De la paşapoartele biometrice, la revoluţia din Moldova şi până la gripa porcină, totul are o conotaţie negativă, totul e plănuit, forţele întunericului lucrează, lovesc în sfânta integritate a celor cu adevărat duhovniceşti, îndemnându-i să atragă atenţia asupra marelui pericol ce ne paşte.

Ce e şi mai ciudat, e faptul că lumea citeşte astfel de aberaţii cretinoide! Nu, normalitatea nu mai prinde, însă scandalul, aberaţiile apocaliptice şi interminabilele conspiraţii… prind, prind foarte bine la publicul slab de înger.

Articole precum “Dosare secrete privind războiul nevăzut al evreilor sionişti cu românii“, “1 MAI, ziua celebrării Walpurgis, a înfiinţării ordinului iluminatilor, a stângii şi internaţională a muncii“, sau “Dedesubturile sinodului” al 8-lea” sunt numai câteva exemple de genul ăsta.

Care e sensul acestor poveşti nemuritoare? Câtă relevanţă poate avea un discurs care serveşte etern-reîncălzita ciorbă a conspiraţiilor americane, evreieşti, catolice sau masonice, împotrivă sfântului şi dreptului neam românesc? La ce bun, că nu înţeleg?

În orice caz, asta spune multe despre cât de fanatici pot deveni unii oameni, folosindu-se de argumente religioase sau naţionaliste. Nimănui nu foloseşte, dar ce mai contează… totul e o mare conspiraţie!

Istoria artei în trei paragrafe (2)

Palatul lui Minos, Knossos, Creta

Frescă reprezentând un toreador

Muzeul Naţional de Arheologie, Atena. Imagine prin bunavoinţa Bridgeman Art Library

Civilizaţia minoană a înflorit între c. 3000 – 1100 î. Hr. Palatul lui Minos din Knossos, în Creta, a fost unul din cele trei palate construite de această civilizaţie şi a fost distrus, alături de palatele de la Phaistos şi Mallia, în timpul unui cutremur în c. 1700 î. Hr. După ce au fost reconstruite, palatele vor fi distruse de un nou cutremur, în c. 1450 î. Hr., ceea ce va marca sfârşitul acestei civilizaţiei, teritoriul fiind ocupat mai apoi de civilizaţia miceană.

Gripa porcină… pretext pentru o nouă isterie în masă

A sosit, a sosit, a debarcat şi în capitala britanică… gripa porcină e aici. Nu mă înţelegeţi greşit, îmi pare sincer rău pentru cei care s-au ales cu acest nou tip de gripă sau care au murit din cauza ei.

Însă, pe undeva, nu e oare acesta scenariul pe care l-au tot pus pe ecran producătorii filmelor 28 Days Later, Land Of The Dead sau Outbreak? Ideea de bază e că infecţiile şi viruşii se pot adapta foarte uşor de la specie la specie şi la fel ca oricare alt virus, se vor răspândi. Şi se vor răspândi cu rapiditate.

La fel ca mulţi alţii, nu am aflat despre noul tip de gripă decât lunea trecută. E interesant câtă panică a creat de-atunci vestea asta. Iar cuvântul pandemie e pomenit tot mai des…

Cu câţiva ani în urmă, am avut de-a face cu ameninţarea gripei aviare, înainte de asta a fost boala vacii nebune şi toate astea într-o perioadă în ameninţarea unui război biologic iminent a fost tot timpul prezentă.

Ca şi când toate astea nu ar fi îndeajuns, deja se găsesc persoane convinse că resimt simptomele gripei, ceea ce e foarte posibil să fie total neadevărat. Însă face parte din procesul de formare a unei isterii în masă.

Mă gândesc la cei care s-au întors din Mexic sau care nu au ajuns încă acolo. Zilele trecute, ziarele pomeneau un cuplu foarte supărat pentru că zborul lor spre Mexic fusese anulat.

O reacţie mai mult decât idioată! Zborurile spre Mexic au fost anulate pentru un motiv foarte bun: poate că tu vrei să mergi într-o ţară în care gripa porcină îşi face de cap, însă ce se va întâmpla când te vei întoarce de acolo? De ce trebuie să fie supuşi şi alţii riscului de a se îmbolnăvi doar pentru că tu ai avut chef de plajă la Cancun?

Într-adevăr, dacă e să privim lucrurile din perspectiva rapidităţii cu care noul virus s-a răspândit, lucrurile nu arată prea bine. Însă, totuşi, putem trage aer în piept fără să ne fie frică şi încă nu e momentul să ne panicăm.

Încă…

Festivaluri în Europa, în vara lui 2009

Dacă festivalurile de muzică din Marea Britanie nu sunt îndeajuns pentru o vară trăită la maxim, iată şi câteva opţiuni pentru festivalurile care vor avea loc în restul Europei:

 Quart

Când: 30 Iunie – 4 Iulie

Unde: Kristiansand, Norvegia

Cine: Slash & Friends, Black Eyed Peas, Marilyn Manson, Placebo, Korn, Chris Cornell

Biletele: Pentru întregul weekend, 2250 coroane (226 €); Biletul pentru o singură zi, 750 coroane (75 €);

Site: quart.no

Roskilde

Când: 2-5 Iulie

Unde: Roskilde, Danemarca

Cine: Coldplay, Amadou & Mariam, Lily Allen, Eagles Of Death Metal, Fleet Foxes, Yeah Yeah Yeahs, Kanye West

Biletele: De la 1785 coroane (211 €);

Profil de artist (10) – Calvin Harris

• Biografie

Calvin Harris, supranumit şi „Stouffer”, este cântăreţ şi compozitor din Scoţia, născut la 17 ianuarie 1984. Genurile compoziţiilor sale includ muzica electronică, disco, pop şi new wawe, albumele sale fiind produse sub egida Sony BMG şi EMI Music Publishing.

Vorbind despre viaţa sa de dinainte de a cunoaşte succesul, Harris notează pe site-ul personal: „Calvin Harris invented disco. No, Calvin Harris reinvented disco. He was Marks & Spencers’ champion shelf-stacker two years running. He made his debut album fuelled by chicken breast fillets.”

• Cariera muzicală

Calvin Harris debutează pe piaţa muzicală la 21 de ani, cu piesele „Da Bangos” şi „Brighter Days”. În 2006 semnează contractele cu EMI (pentru distribuţia albumelor) şi Sony BMG (pentru înregistrarea albumelor), după ce muzica sa a fost descoperită pe reţeaua de socializare MySpace.

Primul său album, „I Created Disco”, a apărut pe 29 iunie 2007. Albumul conţine puternice influenţe ale muzicii din anii ´80, fiind promovat ulterior într-un turneu în Marea Britanie. Piesele „Acceptable in the ´80s” şi „The Girls” vor intra curând în Top 10 în Marea Britanie, unde se vor menţine peste cincisprezece săptămâni.

Calvin Harris a colaborat cu Kylie Minogue, având şansa de a produce piesele „In My Arms” şi „Heart Beat Rock” de pe albumul „X”. De asemenea, a colaborat şi cu rapperul britanic Dizzee Rascal, la elaborarea piesei „Dance Wiv Me”, care a atins curând prima poziţie în topurile britanice. Totodată, lui Harris i-a fost propusă colaborarea cu Lady Gaga, pe care a refuzat-o.

În aprilie 2009, Calvin Harris a lansat single-ul „I’m Not Alone”, de pe noul său album, care va fi promovat printr-un turneu ce va cuprinde Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda şi Statele Unite.

Harris a fost nominalizat în diferite competiţii de gen la categoriile „Best Electronic Artist or DJ”, „Best Breakthrough Artist”, „Best British Single” şi a câştigat distincţiile pentru cel mai bun remixer (2009, The Music Producers Guild Awards) şi „Best Dancefloor Filler” (2009, NME Awards).

• Legături:

Site-ul personal al artistului, calvinharris.tv

Profilul de pe MySpace, aici

• Videoclip

Mai jos, videoclipul piesei „I’m Not Alone”:

Trăieşte-ţi visul!

E uşor de înţeles faptul că în viaţă, nimic nu e întâmplător. Lucrurile nu ni se întâmplă pur şi simplu, de la sine; sunt efectele deciziilor şi alegerilor pe care le facem. Suntem influenţaţi de o serie de factori, ne vedem constrânşi să vedem lucrurile în funcţie de posibilităţile momentului, însă, în definitiv, modul în care ştim să alegem şi să identificăm cele mai bune opţiuni posibile ne va marca în mod decisiv viitorul.

Suntem îndrumaţi de puterea aspiraţiilor noastre şi vrem să credem că vom avea parte de ceva special. Totuşi, în viaţă nimic nu e gratuit şi lucrurile consistente, valorile care persistă, trebuie obţinute prin muncă, prin efort şi putere de caracter.

Ne făurim propriile idealuri, facem tot ceea ce credem că e mai bine pentru a le aduce la viaţă, renunţăm la ceva pentru a avea altceva mai bun, călăuziţi fiind în toate de puterea gândului că nimic nu e prea dificil, că nimic nu e imposibil atunci când înveţi să priveşti lucrurile prin prisma ţelului final.

A-ţi trăi visul, a crede în idealurile tale, mai ales când nimeni nu pare să înţeleagă unde vrei să ajungi… iată ce înseamnă să fii cu picioarele pe pământ: nu e suficient să îţi doreşti sau să visezi cu ochii deschişi, trebuie să munceşti, să cauţi, să întrebi, să fii mereu pregătit pentru ceva nou, să nu uiţi de unde ai plecat, să faci ceea ce trebuie să faci şi mai ales să nu uiţi unde trebuie să ajungi…

Tinchy Stryder Ft. N – Dubz, Number 1

Locul 1 în topurile britanice. Înseamnă că titlul melodiei a fost cu adevărat inspirat…

Imagini care vorbesc (7)

 

1. Trupele britanice iau parte la o ceremonie specială, cu ocazia transferului de putere asupra bazei militare de la Basra, Irak. Baza va fi preluată de armata americană, ceea ce apropie de final misiunea britanică pe teritoriul irakian.

2. O femeie ia parte la festivităţile tradiţionale marcate de sărbătorirea Zilei Reginei, în oraşul Apeldoorn, Olanda.

3. În timp ce majoratea ţărilor se pregătesc de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muncii, un muncitor din Bangladesh este surprins în timpul unei activităţi istovitoare, în oraşul minier Dhaka.

Festivaluri de muzică în Marea Britanie, în vara lui 2009

Festivalurile de muzică din vara lui 2009 din Marea Britanie promit să ofere câte ceva pentru fiecare iubitor de muzică. Poate că e cazul să îţi faci planurile de vacanţă încă de pe-acum…

Lista poate fi descarcată în format Word sau PDF, aici.

Rockness
Când: 12-14 Iunie
Unde: Dores, lângă Inverness, Scoţia
Cine: The Flaming Lips, Basement Jaxx, The Prodigy, Placebo, Dizzee Rascal, Orbital, Super Furry Animals;
Biletele: Campingul în weekend, între 105 – 139 £, biletele pentru concerte sunt încă disponibile;
Site: rockness.co.uk

Download Festival
Când: 12-14 Iunie
Unde: Donington Park, Castelul Donington, lângă Derby
Cine: Faith No More, Slipknot, Def Leppard, Marylin Manson, Whitesnake, Korn, Pendulum, ZZ Topp;
Biletele: Între 135 – 200 £;
Site: downloadfestival.co.uk

Isle of Wight Festival
Când: 12-14 Iunie
Unde: Seaclose Park, Newport, Isle of Wight
Cine: The Prodigy, Stereophonics, Razorlight, Neil Young, Pendulum, Pixies, Arno Carstens;
Biletele: Între 120 – 140 £;
Site: isleofwightfestival.com

Glastonbury
Când: 24-28 Iunie
Unde: Worthy Farm, Pilton, Somerset
Cine: Lily Allen, Fleet Foxes, Neil Young, Blur, Bruce Springsteen, Emiliana Torrini, Doves, Franz Ferdinand, The Ting Tings, Echo And The Bunnymen, White Lies and Florence And The Machine;
Biletele: Epuizate;
Site: glastonburyfestivals.co.uk

T in The Park
Când: 10-12 Iulie
Unde: Balado, lângă Kinross-shire, Scoţia
Cine: The Killers, Blur, Kings of Leon, Nick Cave And The Bad Seeds, Pendulum, Bloc Party, Yeah Yeah Yeahs;
Biletele: Pentru camping în weekend, epuizate; Bilete fără camping, încă disponibile, 170 £;
Site: tinthepark.com

Latitude
Când: 16-19 Iulie
Unde: Henham Park, Suffolk
Cine: Nick Cave And The Bad Seeds, Grace Jones, Pet Shop Boys, Bat For Lashes, Editors, Spiritualized;
Biletele: Pentru întregul weekend, 150 £;
Site: latitudefestival.co.uk

Global Gathering
Când: 24-26 Iulie
Unde: Long Marston Airfield, lângă Stratford-upon-Avon, Warwickshire
Cine: The Prodigy, Orbital, Carl Cox, Pendulum, Paul Van Dyk, Armin Van Buuren;
Bilete: Pentru întregul weekend, 115 £, biletele VIP, 175 £;
Site: globalgathering.co.uk

Womad
Când: 24-26 Iulie
Unde: Charlton Park, Malmesbury, Wiltshire;
Cine: Ethiopiques, Fat Freddys Drop, Solomon Burke, Nneka, Oumou Sangare, Rokia Traoré;
Biletele: Camping în weekend inclus, 125 £;
Site: womad.org

Mic ghid de supravieţuire în criza economică

Mai întâi, o privire de ansamblu…

Perioada prin care trecem acum nu e una tocmai bună.

Nu e nimic plăcut în a da piept cu efectele crizei financiare, dar trebuie să fim conştienţi că e ceva trecător; prin 2015, ceea ce te îngrijorează acum atât de mult nu va fi nimic altceva decât o amintire îndepărtată şi te vei întreba: oare de ce s-a făcut atâta caz pe seama asta atunci?

Şi până prin 2050, mai mult ca sigur lumea va trece printr-o altă recesiune, dacă nu chiar două şi vei avea de-a face şi cu efectele lor. Iar prin 2100, vei fi cu siguranţă în lumea celor drepţi şi tot ce va rămâne va fi menţionarea ta într-un arbore genealogic, un profil pe Facebook sau o fotografie prăfuită pe peretele unei case.

Ce vreau să spun cu toate astea e faptul că şi criza financiară prin care trecem şi ale cărei efecte le simţim cu toţii, nu e decât un proces trecător, care nu are nicio semnificaţie reală dacă privim lucrurile în perspectivă. Câţiva ani de instabilitate financiară nu te pot afecta atât de mult încât să rămâi fără soluţii, fapt pentru care singura soluţie inteligentă e să găseşti metode de a ieşi din dificultate.

Fie că-ţi place, fie că nu, totul se învârte în jurul banilor…

La propriu vorbind, oricât de mult ne-am învârti în jurul cozii, în lumea în care trăim, totul se învârte în jurul banilor. Trist, dar adevărat!

Şi când spun că totul se învârte în jurul banilor, nu mă refer numai la ideea de putere ori influenţă sau la simplul fapt că banii îţi permit să posezi o casă imensă şi o maşină scumpă.

Banii stau, propriu-zis, la baza societăţii în care trăim; suntem nevoiţi să ne folosim de puterea banilor în toate împrejurările vieţii: prin bani îţi asiguri un acoperiş deasupra capului, pentru a pune mâncare pe masă, trebuie să dai bani, pentru bani eşti nevoit să munceşti.

Prin urmare, faptul că trebuie să câştigi bani pentru a putea trăi e o constantă a vieţii de zi cu zi. Trebuie să faci bani, chiar şi în perioadele de criză.

Nu e răul atât de rău!

Atâta timp cât vezi lucrurile în ansamblu, criza economică nu te poate distruge. Trebuie să fii conştient că, de bine de rău, trăieşti într-o ţară liberă, ceea ce e foarte bine, pentru că poţi face o diferenţă: poţi prelua frâiele propriului destin.

În definitiv, venitul tău lunar e dictat de cât de mult eşti dispus să munceşti. De asemenea, un impact pozitiv al crizei economice prin care trecem îl reprezintă şi faptul că ajungem să renunţăm la multe lucruri de care nu avem nevoie cu adevărat, pe care ne-am învăţat să le cumpărăm, fie că trebuia, fie că nu.

Faptul că avem de-a face cu un climat economic instabil nu exclude faptul că oportunităţile încă există: Walt Disney şi-a deschis studioul în timpul recesiunii din 1923, Hewlett Packard a prins viaţă într-o perioadă economică instabilă, iar Bill Gates şi Paul Allen au pus bazele Microsoft în timpul crizei din anii ´70.

Bani se pot face atât în vremuri bune, cât şi în vremuri rele.

Recesiunea zguduie lucrurile: marile companii îşi mai scurtează din profituri, serviciile şi firmele exclusiviste dispar din decor, însă mai mult decât atât, recesiunea e un prilej pentru oamenii întreprinzători, care dispun de idei bune şi de capacitatea de a munci din greu.

E-adevărat, recesiunea schimbă ordinea naturală a lucrurilor: oportunităţile de a face bani sunt peste tot.

Ziua Naţională a Angliei

23 aprilie, “St George’s Day”, e ziua naţională a Angliei. O sărbătoare a unităţii, curajului şi prieteniei, în care valorile ce fac naţiunea engleză atât de măreaţă sunt scoase astăzi în evidenţă.

De la arborarea steagului cruciat pe primăria Londrei, până la manifestările din piaţa Leadenhall sau concertele din Trafalgar Square, ziua naţională a Angliei e o sărbătoare a tuturor, englezi sau nu.

Iar pentru studenţi, e o zi de relaxare. Pe o vreme atât de frumoasă, seminariile, lecturile şi orele lungi petrecute în bibliotecă mai pot să aştepte. E zi de ieşit în pub!

Criza economică… văzută de la Londra

 

Cum se resimte criza financiară în capitala britanică, într-un articol pe care am avut onoarea de a-l scrie pe blogul celui mai tare blogger transilvănean, Makavelis.

Poate fi citit aici.

Istoria artei în trei paragrafe (1)

“Istoria artei în trei paragrafe” introduce, în mod succint, o perspectivă cronologică asupra mişcărilor majore din arta occidentală, examinând originile artei din preistorie şi până la marii artişti ai zilelor noastre, fiecare artist fiind încadrat în contextul şcolii din care face parte, în funcţie de perioada istorică, de viziunea artistică sau de tehnica folosită.

Rubrica apare în fiecare duminică.

ARTA ANTICĂ

Picturile din peştera de la Lascaux

Cal galopând

Peşterile de la Lascaux, Dordogne, Franţa

(Reprezentare prin bunăvoinţa Bridgeman Art Library)

Reţeaua de peşteri de la Lascaux, regiunea Dordogne, din sud-vestul Franţei, conţine picturi murale datând din Paleolitic, care reprezintă animale, inclusiv cai, bizoni şi caprioare. Civilizaţia care a creat aceste reprezentări artistice a trăit cu aproximativ 15.000 de ani î. Hr., cel mai probabil peşterile fiind decorate astfel pentru a însoţi un ritual magic sau pentru a asigura succesul la vânătoare.

Peşterile de la Lascaux au fost descoperite total neintenţionat în 1940, de către un grup de tineri, însoţiţi de un câine. În căutarea câinelui care se rătăcise, au fost descoperite peşterile. Curând, peşterile de la Lascaux au atras turişti din întreaga lume. La mijlocul anilor ‘60, accesul publicului în peştera originală a fost oprit datorită deteriorării rapide a picturilor. În prezent, vizitatorii pot vedea doar reproduceri ale picturilor din Paleolitic, în peşterile din jur.

Picturile de la Lascaux variază foarte mult între ele, ca mărime. Unele întrec mărimea naturală a unui animal, altele, dimpotrivă, sunt foarte reduse ca dimensiuni. Pictura reprezentată aici conţine detalii mult mai bine definite şi cu un colorit mult mai bogat, spre deosebire de alte picturi ale căror elemente sunt schiţate simplist.

De la moarte la viaţă…

Ambiţia

Când vine vorba de ceea ce poate face un om cu propria-i viaţă, cerul e limita! E-adevărat că uneori te vezi nevoit să faci faţă unor situaţii dificile sau să ai de-a face cu persoane imposibile, ceea ce te-ar putea determina să îţi pierzi elanul, dar în marea majoritate a situaţiilor din viaţa fiecăruia, tot timpul e loc de mai bine, tocmai pentru că progresul personal şi dorinţa de a fi din ce în ce mai bun, nu pot fi limitate de nimeni şi de nimic.

Acum, una e ambiţia stupidă de a face tot posibilul pentru a te ridica, fără să-ţi pese de consecinţe şi să te intereseze nu atât cât de bun devii, ci cât de sus ajungi (în facultate, un profesor avea o vorbă celebră: “Faci orice, urci peste cadavre, te ridici!“) şi alta e să crezi în tine, să vezi în toate împrejurările, posibilităţi şi să alegi din tot ceea ce ţi se oferă ce e mai bun pentru tine şi pentru viitorul tău.

E-adevărat că suntem oameni, supuşi greşelilor, adesea facem lucruri pe care nu le gândim prea mult şi ne vedem siliţi să suportăm consecinţele. Însă, în final, ideea de bază la tot ceea ce se întâmplă cu noi şi felul în care decidem să ne trăim viaţa e să vedem dincolo de orizontul limitat al existenţei de zi cu zi şi să pricepem că e loc de mai bine, că putem face mai mult şi că putem fi mai buni. De la chestiile mici şi până la aspectele majore, depinde de noi să vedem lucrurile în perspectivă.

Pentru că atunci când vine vorba de tine, de aspiraţiile, dorinţele şi aşteptările tale, nu trebuie să îţi impui limite, nu e corect să-i laşi pe alţii să-ţi impună limite. Şi nimic nu te poate ajuta mai mult în tot acest periplu decât ambiţia de a fi din ce în ce mai bun…

Doi cai frumoşi!

De când am descoperit clipul ăsta, cred că l-am văzut de vreo douăzeci de ori. Şi pe cum îl văd mai des, tot mai multe sensuri subtile îi descopăr: câţi cai pot fi înhămaţi la o căruţă? Şase? Da, pot fi înhămaţi şi şase. Însă răspunsul general-valabil e doi, doi cai frumoşi! Şi ca tacâmul să fie complet, clipul de mai jos e filmat în Alba Iulia. Cine-ar fi crezut?

De Paşti, în Scoţia

Nu că aş fi fost foarte curios, dar ajunsesem de la o vreme să mă întreb cum arată şi celelalte oraşe ale Marii Britanii, mai ales nu părăsisem deloc capitala. Iar ocazia mi s-a ivit tocmai de Paşti (cele de pe 12 aprilie).

Am petrecut patru zile în Glasgow, capitala Scoţiei şi am avut şansa de a experimenta pe viu atmosfera de Paşti: de la vigiliul pascal şi până la masa tradiţională cu miel şi “hot cross buns”, atmosfera de sărbătoare s-a făcut simţită pe deplin: în definitiv, oriunde ai fi, valorile care îi aduc pe oameni împreună rămân aceleaşi.

Ceea ce face ca acest timp al comemorării şi al bucuriei să fie trăit pe deplin…

Demonstranţi în ţara altora

Cum ar putea schimba un protest de câteva zile în Piaţa Parlamentului din Londra abuzurile regimului din Sri Lanka?

Sute de imigranţi proveniţi din ţara din sud-estul Asiei se luptă de mai bine de o săptămână să atragă atenţia internaţională, însă efortul lor pare total lipsit de sens şi în loc să stârnească simpatii, atrage după sine nemulţumirea londonezilor, cu atât mai mult cu cât la câte proteste a văzut Piaţa Parlamentului, încă unul nu mai schimbă cu nimic situaţia.

Oricum, regimul brutal din Sri Lanka nu se va lăsa deloc impresionat…

Unora le place “Family Guy”

Pe vremea în care încă îşi mai întreţinea familia din pescuit, Peter ajunge să-i salveze viaţa lui Dave, care era gata-gata să se înece. Ca răsplată, acesta îl invită la cină, alături de restul familiei. De unde începe toată ciudăţenia:

Clip din sezonul 3, episodul 18.

A trecut un an…

A trecut un an de când am scris pentru prima oară pe acest blog. Şi ce an a fost!

Ar fi fost mult mai multe de spus în tot acest timp, anumite lucruri puteau ieşi mai bine, dar poate că aşa e cel mai bine.

Un spaţiu personal, menit să descrie frânturi din viaţa mea de zi cu zi, lucrurile care îmi plac sau îmi stârnesc interesul pe moment, blogul acesta a fost mediul cel mai potrivit pentru a spune ce cred cu adevărat despre felul în care trebuie privită viaţa şi de ce merită să ne îndreptăm atenţia spre ceea ce contează cel mai mult: noi înşine.

Nu pot să-mi dau seama prea bine în ce măsură un asemenea discurs a devenit cât de cât vizibil, poate şi pentru că a trecut prea puţin timp şi multe lucruri au rămas încă nerostite.

Însă mai e timp, nu a trecut decât un singur an. Aşa că… “Let’s talk about life!”

Primul articol, de pe 30 martie 2008, e aici.

La ţară sau la oraş?

Pe cum trec anii, omul se linişteşte, îşi caută un rost, un loc al lui, un spaţiu în care să se simtă bine şi să îşi trăiască viaţa în tihnă.

Poate şi pentru că odată cu trecerea anilor, ajungem să ne dăm seama de lucrurile care contează cu adevărat şi începem să căutăm, aproape cu disperare, cea mai deşteaptă alternativă. Nu de alta, dar anii trec şi n-avem decât o singură viaţă…

Şi-atunci, vă întreb: Unde e mai bine să trăieşti? La ţară sau la oraş?

Viaţa la ţară – Mai mult ca sigur că nu vei avea mall şi nici cluburi de fiţe, dar ai putea să-ţi cumperi o casă mult mai mare decât ţi-ai fi putut permite într-un oraş, poate chiar şi un teren arabil sau chiar o livadă. Oamenii din sat sunt de treabă, toată lumea ştie pe toată lumea. Vei avea mai multă linişte, mai mult spaţiu, te vei simţi mai liber. Iar dacă îţi doreşti şi vreo doi copii, satul ar fi locul în care ţi-ai permite să le oferi o creştere sănătoasă. Normal, apar problemele clasice: teama că şcoala la ţară nu e de calibrul celei de la oraş şi copiii tăi vor fi lipsiţi de perspectivele culturale ale unui oraş.

Viaţa la oraş – Nu ai nici casă, nici curte, îţi parchezi maşina într-un garaj metalic din spatele blocului, dar trăieşti la oraş. Ai câţiva prieteni, cu care te vezi destul de rar, pentru că fiecare e ocupat. E mult mai uşor să găseşti de muncă, dacă ai nevoie de ceva în casă, nu trebuie să mergi prea departe, ai sute de alternative pentru petrecerea timpului liber, serviciile publice îţi sunt la îndemână. Cum locuieşti la bloc, te mulţumeşti să îţi scoţi copiii în parc sau să-i laşi să se joace în faţa blocului, dar măcar eşti mulţumit că merg la o şcoală bunicică.

Prin urmare, care ar fi cea mai deşteaptă alternativă? Dacă ar fi să alegi, ai da oraşul pentru sat? Sau satul pentru viaţa de la oraş?

Lily Allen, “The Fear”

Deşi pe alocuri sună asemenea unei melodii desprinse din filmele la care numai femeile s-ar uita, “The Fear”, (de pe albumul “It’s Not Me, It’s You”), piesa nonconformistei Lily Allen se ridică în topuri pe zi ce trece şi aproape că nu e zi să nu ţi se ofere şansa de a o asculta:

Summitul G20, la Londra

Au mai rămas mai puţin de patru zile până la începutul summitului G20, care va avea loc în Londra, la centrul “Excel” din Docklands, ceea ce va aduce capitala britanică la un anumit nivel de discomfort public, pe de-o parte datorită restricţiilor de securitate impuse şi pe de altă parte, datorită sutelor de protestatari anti-capitalişti, care şi-au propus să paralizeze centrul capitalei prin tot soiul de acţiuni anarhiste pe toată durata summitului.

“Grupul celor douăzeci” Miniştri de Finanţe şi Guvernatori ai Băncilor Centrale va dezbate o serie de subiecte legate de recenta criză mondială şi de măsurile care trebuie luate pentru a-i pune capăt (reforme financiare, reforma instituţiilor financiare internaţionale şi măsuri menite să elimine protecţionismul) şi a preveni astfel de  viitoare destabilizări economice.

Sunt chiar curios să văd cum se vor derula lucrurile în următoarele zile şi ce înseamnă să trăieşti pe viu un asemenea eveniment. Cine ştie, poate voi avea şansa să-l zăresc pe Barack Obama!

Spre ce se îndreaptă România?

O ţară mică, o ţară a diferenţelor sociale şi a luptei continue pentru supravieţuire, spre ce se îndreaptă ceea ce cu ţoţii numim „ţara noastră”?

Câţi dintre noi mai speră în schimbare? Câţi dintre noi ar fi în stare măcar să îşi dea seama de ce fel de schimbare avem nevoie?

Sătui de promisiuni, lipsiţi de şanse, deznădăjduiţi, românii de rând fac faţă provocărilor zilei de azi fără să poată asigura binele zilei de mâine.

Şi chiar dacă nu e peste tot aşa, se pare că prosperitatea e doar pentru unii…

Duffy şi Diet Coke…

O reclamă inteligentă… dar nu îmi pasă atât de reclamă în sine, cât de Duffy, galeza asta minunată:

De ziua mamei…

22 martie e Ziua Mamei în Marea Britanie.

Zi în care Jade Goodie, la numai 27 de ani, a pierdut lupta cu cancerul şi a părăsit lumea aceasta. “O femeie curajoasă”, aşa cum a descris-o astăzi premierul britanic, Gordon Brown, lasă în urmă doi băieţi şi amintirea unui exemplu viu de curaj, determinare şi putere interioară. Un reportaj BBC pe această temă, aici.

 

Guinness, la 250 de ani

Guinness împlineşte anul acesta 250 de ani, dar nu şi-a pierdut deloc savoarea originală, cel puţin aşa suntem îndemnaţi să credem.

Creată de Arthur Guinness în Dublin, a ajuns una dintre cele mai cunoscute mărci de bere din lume, în prezent aducând companiei Guinness & Co. un profit anual de peste 2 miliarde euro.

Nu degeaba campania publicitară menită să celebreze cei 250 de ani de Guinness e una dintre cele mai spectaculoase, aşa cum se poate vedea şi pe siteul oficial.

Mai jos, o retrospectivă a ceea ce a însemnat berea Guinness de-a lungul timpului.

A trăi, nu a supravieţui!

Nu ţi s-a întâmplat să simţi că zilele trec pe lângă tine şi toate eforturile pe care le faci pentru a merge mai departe, te fac să crezi că, de fapt, nu apuci să trăieşti mai nimic; că treci de pe o zi pe alta fără ca nimic consistent, cu adevărat important, să se întâmple în viaţa ta?

E o stare pe care o experimentam în trecut, când eram nevoit să fac o mulţime de lucruri lipsite de rost, despre care ştiam că nu vor conduce nicăieri, dar totuşi, trebuiau făcute, pentru că altfel nu s-ar fi putut, altfel nu m-aş fi putut plia pe cerinţele “sistemului”.

De câte ori nu ni se întâmplă să fim nevoiţi să facem anumite lucruri care nu mai corespund cu dorinţele noastre, cu ceea ce am vrea noi de la viaţă, cu ceea ce simţim că e cel mai bine pentru noi? În goana nebună a existenţei, în lupta mai mult sau mai puţin conştientă cu lumea şi prejudecăţile ei, adesea ajungem să uităm de noi înşine, de cine suntem şi de lucrurile pe care le merităm, pe care trebuie să le avem. Ne luăm după vorbele altora, credem cu naivitate că un altcineva are răspunsuri mai bune pentru toate frământările noastre, când, de fapt, noi suntem cei care trebuie să găsim răspunsul.

A alege ce e mai bine pentru tine şi viitorul tău, a ignora prejudecăţile celor din jur şi a cauta cele mai bune soluţii atunci când ajungi să conştientizezi că pentru tine, tu trebuie să fii cel mai important, iată un prim pas spre a trăi cu adevărat. Şi a nu lăsa ca lupta fiecărei zile să nu fie nimic altceva decât un zbucium mut pentru supravieţuire, de pe-o zi pe alta, fără să ştii prea bine ce faci şi ce se va alege cu tine.

A trăi cu adevărat înseamnă a fi curajos, a lua viaţa în piept, cu toate aspectele ei, a cauta ce e mai bun pentru tine şi nu pentru cei care te doresc într-un fel sau altul. A trăi presupune să rişti, să pierzi uneori, să rămâi singur, să cazi, să fii uitat, însă fără a-ţi pierde încrederea în tine, fără a lasă ca tot ceea ce ţi se întâmplă să te dărâme sau să îţi oprească entuziasmul de a fi, de a cunoaşte, de a face.

Când iubeşti viaţa, când ai puterea de a te cunoaşte şi de a te accepta aşa cum eşti şi când poţi spune că nu regreţi nimic din deciziile trecutului, pentru că ai ales ce era mai bine pentru tine, înseamnă că ai înţeles ce înseamnă a trăi…

Barack Obama, în emisiunea lui Jay Leno

Nu mai e demult o noutate faptul că Barack Obama e un preşedinte ieşit din tipare, care preferă apariţiile publice mai mult decât comunicatele seci din spatele Biroului Oval. Apariţia sa recentă în emisiunea lui Jay Leno descrie o astfel de atitudine.

Mai jos, gluma legată de jocurile olimpice pentru oamenii cu dizabilităţi, care a provocat multe discuţii în ultima vreme:

Atâtea-ar fi de spus…

Fără îndoială, lunile pe care le-am petrecut până acum în Londra au fost cele mai importante din viaţa mea de până acum. Ar fi atâtea de povestit, atâtea subiecte de învârtit pe faţă şi pe dos.

Doar că acum, mai mult ca niciodată, resimt foarte acut lipsa timpului pentru a face ceea ce făceam cu atâta uşurinţă în trecut. Fiecare zi e destinată unui anumit scop şi simt cu adevărat că nu pierd deloc vremea.

În doar câteva luni, întregul meu univers de cunoştinţe s-a transformat fundamental. De la un nou mediu de viaţă, noi profesori, noi colegi şi o noua abordare a existenţei şi până la lucrurile mici, care ţin de confortul vieţii şi împlinirea de a studia şi de a munci pentru a te întreţine, toate aceste elemente mă fac să mă gândesc cât de mult te poate maturiza o asemenea transformare.

Atâtea-ar fi de spus şi sunt conştient că nu voi avea niciodată timpul necesar pentru a descrie totul, aşa cum se cuvine. Însă lucrurile care contează, lecţiile de viaţă din care merită să înveţi ceva, care te fac să mergi mai departe şi să nu opreşti progresul personal, toate acestea vor rămâne prioritare pentru mine. Şi le veţi regăsi scrise aici.

Primăvară londoneză

Soare, mult soare… parcuri înverzite, fete frumoase şi maşini decapotabile pe toate străzile.

În sfârşit, după atâtea ploi şi zile întunecate, a venit primăvara…

Îngâmfarea

 Nu are rost să mai spun că atunci când ai impresia că eşti prea bun sau că nu ţi s-ar putea întâmpla nimic rău, vei avea parte tocmai de opusul a ceea ce crezi cu atâta convingere. A-ţi cunoaşte adevărata valoare şi a fi conştient de propriile limite, iată două aspecte pe care trebuie să le ai în vizor zi de zi, de care trebuie să fii conştient mereu.

Pentru că atunci când vine vorba de ceea ce ne stă în putere, ce putem face sau cât putem cunoaşte, incertitudinea domină totul.

E o prostie arogantă să crezi că poţi face o şmecherie la nesfârşit fără să te prindă cineva, e o absurditate să crezi că tacticile tale sunt cele mai deştepte şi nu-ţi vei găsi niciodată naşul. La fel, şi atunci când te crezi stăpân pe situaţie, de neatins şi imposibil de înfrânt, regulile vieţii îţi vor demonstra tocmai contrariul.

Şi lecţia cea mai importantă pe care o înveţi din astfel de situaţii e că trebuie să accepţi că nu poţi profită la maxim de bunăvoinţa unora şi de portiţele de scăpare ale sistemului. Într-un final, vine momentul să plăteşti…

The Saturdays, Just Can’t Get Enough

Piesa “Just Can’t Get Enough”a fetelor de la “The Saturdays” e în prezent pe locul 2 în topurile britanice. Recomandarea mea pentru astăzi. Ce părere aveţi?